Elegie – de Emil Brumaru

Elegie O, vechi şi dragi bucătării de vară, Simt iar în gură gust suav de-amiază Şi în tristeţea care mă-nconjoară Din nou copilăria mea visează: Ienibahar, piper prăjit pe plită, Peşti groşi ce-au adormit în sos cu lapte, Curcani păstraţi în zeama lor o noapte Spre o delicateţe infinită, Ciuperci cât canapeaua, în dantele, Icre …

Continuă să citești Elegie – de Emil Brumaru