TATA – de Eusebiu Camilar

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran TATA Când bătea în poartă Negustorulplânsul mă strângea de beregată:„Tată, Tată, vinde-mă pe minedar nu vinde mielușeii, Tată, să nu-i dai să-i spânzure Călăul,să le taie gâtul cu custura:sângele …

Continuă să citești TATA – de Eusebiu Camilar

Primăvară în glumă – de Otilia Cazimir

Motto: „Am fost o fetiţă tare cuminte. Toţi erau mai mari decât mine. Mă jucam singură. Mă sfiam de toţi. Uneori cântam. Alteori priveam gâzele, păsările, când se topeau zăpezile.” - Otilia Cazimir Primăvară în glumă Ger târziu de primăvară,Ger uitat de iarna surăPrin zăvoiul zgribulit,Cu omătul netopit.Pe sub tufe de răsură,A adus cu el …

Continuă să citești Primăvară în glumă – de Otilia Cazimir

Era o fântână – de Elena Farago

ERA O FÂNTÂNĂ Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,Ca toate şoselele lumii.Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,Era o fântână cu ciutura grea.Căci apa-şi clădise, trecând peste ea,În straturi, pojghiţele humii. Era o fântână cu cumpăna grea,Ca toate fântânile vieţii.Era o fântână cu cumpăna grea,Cu apa sălcie şi caldă şi rea.Dar furca cu braţele-ntinse …

Continuă să citești Era o fântână – de Elena Farago

N-am fost ca orișicare altul – de Aron Cotruș

N-am fost ca orișicare altul N-am fost ca orișicare altul:m-a vrăjit prăpastia, m-a-nnebunit înaltul ...am fost și tigru, am fost și miel,am fost și aluat, am fost și oțel ...am știut să tac, am știut să țip ...am fost și munte și fir de nisip,am vrut drumurile lumii toate,am râvnit prea dârz ce nu se …

Continuă să citești N-am fost ca orișicare altul – de Aron Cotruș

Primăvara – de Nichita Stănescu

Primăvara Primejdii dulci alcătuind sub gene,mi te ivești istovitor de dulcecu sânii bulbucați zvâcnind să culcepe ei sărutul lutului, alene. Te stingi încet din mine, iarăsub piept lovește-n caldarâm o mingeși ziua pe trotuare se prelinge,lăsând în urmă-i iz de primăvară. Alături de mocirlele uscateies pomii toți cu trunchiurile-n floareHei… zi cu soare-n zare, spune-mi …

Continuă să citești Primăvara – de Nichita Stănescu

Scrisoare către guvernul României – de Adrian Păunescu

Ce sorcovă şi târguri ai în steagŞi ce poşircă îţi bălteşte-n sânge,Guvern al inaniţiei, beteag,De nu auzi Ardealul care plânge? Tu nu-nţelegi coşmarul vieţii lorCă sunt abuzuri cu nemiluitaŞi că n-au cui să-i ceară ajutorRomânii din Covasna şi Harghita? De propria ta ţară te fereştiŞi imposibil s-o conduci îţi este,Că ai ajuns să fii, la …

Continuă să citești Scrisoare către guvernul României – de Adrian Păunescu

Primăvară inutilă – de Ion Minulescu

Primăvară inutilă Sufocată de viaţa cu programŞi de-acelaşi „va urma” cotidianAl savanţilor cu barbă, cu şoşoni şi ochelari -Pedagogi şi profesori octogenariDe algebră, geografie şi pian -PrimăvaraA izbit cu pumnu-n geamŞi-a fugit din pensionDe la „Notre-Dame de Sion”. I-am citit isprava-n calendarŞi-am pornit îndată după eaS-o-ntâlnesc în CişmigiuSau la Şosea,Cum făceam alt'dată-n fiecare an,Când eram …

Continuă să citești Primăvară inutilă – de Ion Minulescu

Rugă pentru Duminica Floriilor – de Ion Minulescu

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Rugă pentru Duminica Floriilor Ion Minulescu Dezleagă-mă, Părinte, de ce-am jurat să fiuȘi iartă-mă că-n viață n-am fost decât ce sunt -Un cântec prea devreme, sau poate prea târziu,Un …

Continuă să citești Rugă pentru Duminica Floriilor – de Ion Minulescu

Poezii și melodii de… Florii!

  PENTRU TOATE FLORILE DIN LUME! Sper să fie (bine) primite! FLORILE Dimitrie Anghel De câte ori deschid portița și intru în grădină-mi pareCă mă cuprinde-o vrajă dulce, și florile-mi dezmiardă ochii.O fantazie uriașă le-a dat un strai la fiecare,Și fete nu-s pe tot pământul să-mbrace mai frumoase rochii. Pe crin l-a miruit în frunte, lăsându-i …

Continuă să citești Poezii și melodii de… Florii!

PRIMĂVARĂ – de George Topîrceanu

Primăvară După-atâta frig şi ceaţăIar s-arată soarele.De-acum nu ne mai îngheaţăNasul şi picioarele! Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,Timpul cald s-apropie.Primăvara asta totuşiNu-i decât o copie. Sub cerdac, pe lăuruscă,Cum trecură Babele,A ieşit un pui de muscăSă-şi usuce labele. Păsările migratoareSe re-ntorc din tropice.Gâzele depun la soareOuă microscopice. Toată lumea din ogradăCântă fără pauză.Doi cocoşi …

Continuă să citești PRIMĂVARĂ – de George Topîrceanu