Toamnă de suflet Zilele albe, iată, au început să plece, Ca nişte bărci tăcute, pornind fără lopeţi. În ţărm se face seară, şi steaua-n cerul rece Păzeşte cripta nopţii cu candeli şi peceţi. În şirul vieţii noastre întreg, se face seară, O seară fără sunet, nici vânt, nici amintiri. Ieri a plecat o barcă, azi …

