Septembrie – de Grigore Hagiu

Septembrie

Când pomii dau a doua oară-n floare şi-şi
trag mireasma parcă nu din lut ci chiar din
frăgezimea de-nceput, adu prinos zeiţei
născătoare.

În simple meşteşuguri priceput, te-apleci
pe nicovala purtătoare, îngândurare pe
îngândurare, visându-ţi ziua-n care te-ai
născut.

Cum luna albă-n cer adânc sporind te-află
cu capul către nord dormind,

reamintindu-ţi golurile febrei,

din cumpăna cu braţele de-argint
învinse greul vieţii tresărind
cu tot preaplinul dulcilor septembrii.

Alte poezii de Grigore Hagiu.

Grigore Hagiu - Poezii

Grigore Hagiu (născut la 27 septembrie 1933, Târgu Bujor – decedat la 1 februarie 1985, București) a fost un poet român, din generația antiproletcultistă a resurecției și paradoxismului.

____________________________________________

Grigore Hagiu

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.