Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
În cinstea celei care a plecat Ion Minulescu Azi-noapte a plouat ca de-obicei, Că Dumnezeu face ce vrea... O noapte plouă-n cinstea mea... O noapte plouă-n cinstea ei... Azi-noapte, însă, a plouat În cinstea celei care-a plecat! A plecat?... Cine-a plecat? N-am plecat nici eu, nici ea - A plecat altcineva!... Dar cine-a fost nu …
Continuă să citești În cinstea celei care a plecat – de Ion Minulescu
Popor, faceţi loc! trece-un călător! Un sfeşnic înainte ş-un preot după dânsul; De săraci se duce un trist coşciug de lemn. Înfăşurat în trenţe, un corp este într-însul, Lacrime sau doliu tristarea nu însemn. - Cei mari, vă plecaţi! trece-un cerşetor! Bogaţilor, loc! trece-un călător! Acel cerşetor care chiar ieri nu avea pâine, Clopotul răsună, …
Continuă să citești Alaiul unui cerşetor – de Cezar Bolliac
Îndemn la luptă Nu dor nici luptele pierdute, nici rănile din piept nu dor, cum dor acele brațe slute care să lupte nu mai vor. Cât inima în piept îți cântă ce-nseamnă-n luptă-un braț răpus ? Ce-ți pasă-n colb de-o spadă frântăcând te ridici cu-n steag, mai sus ? Înfrânt nu ești atunci când sângeri, nici …
Continuă să citești Îndemn la luptă – de Radu Gyr
Amiază de vară Trece soarele prin mine ca prin geam. Ce mai sunt? Ce mai am? Ce-am rămas? Inima îmi bate, mecanic, ca un ceas. Câte veacuri oare au trecut De când stau în soare fără gând? Oare-s eu acela de la început Ce-a rămas aicea, ezitând? Sau lumina asta de la soare, Scânteind în …
Continuă să citești Amiază de vară – de Demostene Botez
Balada cuplului precar Mai rea decât spaima intrării în mâine, E clipa ucisă din lipsă de pâine, Din lipsă de aer, din lipsă de spaţiu, Şi iată-ne robii aceluiaşi saţiu… Reproşuri prea multe, regrete puţine, Iubirea, nici oarbă, de foame nu ţine. Un gol periferic ne stă la-ndemână Şi o ură dibace din urmă ne …
Continuă să citești Balada cuplului precar – de George Ţărnea
Răsai asupra mea, lumină lină, Ca-n visul meu ceresc d-odinioară; O, maică sfântă, pururea fecioară, în noaptea gândurilor mele vină! Speranţa mea tu n-o lăsa să moară, Deşi al meu e un noian de vină; Privirea ta de milă caldă, plină, îndurătoare-asupra mea coboară. Străin de toţi, pierdut în suferinţa Adâncă a nimicniciei mele, Eu …
Continuă să citești Răsai asupra mea – de Mihai Eminescu
Prea Curată Maică, Pururea Fecioară, Sufletul din mine nu-l lăsa să moară, Ci revarsă, Sfântă, peste el, de sus, Mila Ta cea mare, mila lui Iisus!... Îngeri împrejuru-mi fă să se adune, Să-mi arate calea către cele bune, Să-mi îndrepte paşii pe cărarea milei, La-nceputul nopţii, la-nceputul zilei!... Să gonească toate duhurile rele, Ce pândesc …
Continuă să citești Rugăciune către Maica Domnului – de Vasile Militaru
Prin vânturi ce latră Prin vânturi ce latră, sui cu pași de piatră, poteca răsleață: ce șchioapă și-ngheață, către stâni de ceață...Arșițe mă coc, umbra-mi: greu cojoc, parc-ar fi de foc, parc-aș duce așa pe cărarea grea, veacurile-n ea... Și așa cum sui, pieptul muntelui, un gând ca un cui mă izbește, șui: uite turma!... …
Continuă să citești Prin vânturi ce latră – de Aron Cotruș
Motto: „Întâlnirea a doua personalități este asemeni contactului a două substanțe chimice: dacă există o reacție, amândouă sunt transformate." - Carl Jung Călugărul din vechiul schit Traian Demetrescu Călugărul din vechiul schit O zi la el ne-a găzduit Și de-ale lumii mi-a vorbit Iar când să plec, l-am întrebat: „Ce soartă rea te-a îndrumat Să …
Continuă să citești Călugărul din vechiul schit – de Traian Demetrescu
DESPĂRȚIRE Când am plecat, un ornic bătea din ceață rar, Atât de rar, că timpul trecu pe lângă oră. I-am auzit întâia bătaie amândoi, Pierzându-se-n noiembrie prelungă și sonoră. Poate mai bate încă momentul de atunci, Poate-a tăcut îndată și-așteaptă să mai vie Îmbrățișarea veche, din nou precum a fost, Și lacrimile tale, în gara …
Continuă să citești DESPĂRȚIRE – de Tudor Arghezi
Periegheze 