Zi de vară – de George Topîrceanu

Zi de vară Linişte. Căldură. Soare. Sălciile plângătoare Stau în aer, dormitând. Un viţel în râu s-adapă Şi-o femeie, lângă apă, Spală rufele, cântând. Şi din vale abia vine Murmur slab, ca de albine, Somnoros şi uniform: Râul, strălucind în soare, Ceartă sălciile, care Toată ziulica dorm. Sub o salcie bătrână Şi cu-o carte groasă-n …

Continuă să citești Zi de vară – de George Topîrceanu

Limba noastră – de Alexei Mateevici

Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal! - Alexei Mateevici Limba noastră Limba noastră-i o comoarăÎn adâncuri înfundatăUn șirag de piatră rarăPe moșie revărsată. Limba noastră-i foc ce ardeÎntr-un neam, ce fără vesteS-a trezit din somn de moarteCa viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec,Doina dorurilor …

Continuă să citești Limba noastră – de Alexei Mateevici

Pentru ea – de Grigore Vieru

Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul. - Grigore Vieru Pentru ea Pentru ea la Putna clopot bate,Pentru ea mi-i teamă de păcate,Pentru ea e bolta mai albastră –Pentru limba, pentru limba noastră.Dumnezeu prima oarăCând a plâns printre astre,El a plâns peste ŢarăCu lacrima limbii …

Continuă să citești Pentru ea – de Grigore Vieru

Limba românească – de Gheorghe Sion

Limba românească Mult e dulce şi frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă-armonioasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când o ascultăm, Şi pe buze-aduce miere Când o cuvântăm. Românaşul o iubeşte Ca sufletul său, Vorbiţi, scrieţi româneşte, Pentru Dumnezeu. Fraţi ce-n dulcea Românie Naşteţi şi muriţi Şi-n lumina ei cea vie Dulce viețuiţi! De …

Continuă să citești Limba românească – de Gheorghe Sion

Noapte de vară – de George Coșbuc

Noapte de vară Zările, de farmec pline,Strălucesc în luminiş;Zboară mierlele-n tufişŞi din codri noaptea vinePe furiş. Care cu poveri de muncăVin încet şi scârţâind;Turmele s-aud mugind,Şi flăcăii vin pe luncăHăulind. Cu cofiţa, pe îndelete,Vin neveste de la râu;Şi, cu poala prinsă-n brâu,Vin cântând în stoluri feteDe la grâu. De la gârlă-n pâlcuri deseZgomotoşi copiii vin;Satul …

Continuă să citești Noapte de vară – de George Coșbuc

Târziu de vară – de Nichita Stănescu

Târziu de vară Stăteam aplecaţi deasupra şinelor strălucitoare,cu feţele iluminate de flăcări roşiatic-albastre.Aerul ridica un sunet înalt de privighetoare,străpuns de săgeţile sufletelor noastre. Reparam o linie de tramvai pe largul bulevard,o sudam, o-ndulceam sub ciocane rapide.Umbrele noastre, ca un paşnic stindard,pe adormitele ziduri se căţărau, arcuite. Fierul isca, izbit, hieroglife în aer, sonore,şi noi descifram …

Continuă să citești Târziu de vară – de Nichita Stănescu

Sfârşit de vară – de George Topîrceanu

Motto: „Vara, până și tristețile mi se păreau luminoase." - Octavian Paler Sfârşit de vară Dacă liniştea pădurii adormite Nici o veste de-altădată nu-ţi trimite Şi pe freamăte pornite de departe Nu te-ajunge glas de dincolo de moarte, Vin' cu mine să ne pierdem în zadar Printre galbenele rarişti de stejar, Cu sfioase campanule şi …

Continuă să citești Sfârşit de vară – de George Topîrceanu

VULPEA LIBERALĂ – de Grigore Alexandrescu

VULPEA LIBERALĂ Vulpea fără-ncetare Striga în gura mare Că de când elefantul peste păduri domneşte Trebile merg la vale şi lumea pătimește. Că este nedreptate Să vă cheltuiască Veniturile toate Pentru masa crăiască. D-acestea elefantul, cât a luat de ştire, Temându-se, cu dreptul, de vreo răzvrătire, Pe iepure la vulpe cu un bilet trimise, O …

Continuă să citești VULPEA LIBERALĂ – de Grigore Alexandrescu

Vara în oraş – de Boris Pasternak

Vara în oraş Se vorbeşte pe şoptite, Glasul parcă ţi se taie, Iar femeia, de pe ceafă, Şi-a strâns coama-n creştet, claie. Stă sub pieptenele greu Ca sub coif, într-adevăr, Când pe spate-şi dă ea capul Cu podoaba grea de păr. Strada caldă, noaptea caldă, Vremea rea se cam abate, Târşâitul de picioare Este o …

Continuă să citești Vara în oraş – de Boris Pasternak

Dumnezeu – de Ion Caraion

Dumnezeu Mergând pe străzi, privirea cumpărase din fiecare lucru câte-o parte: umbrare verzi, brăţări şi chiparoase ca lacrima iubitelor din carte vitrine mari, acoperind cu-atlazuri mucegăiala sufletelor slute, şi fărădelegi, şi intrigi, şi pervazuri în care-au stat idile ne-ncepute. Copil venit din măguri şi viroage, coroanelor copacilor oceanici îngenuncheau sub ape, să se roage, cu …

Continuă să citești Dumnezeu – de Ion Caraion