N-am nimic decât inima – de Tudor Arghezi

Poezia este copilul care rămâne în sufletul adolescentului, al omului matur şi al bătrânilor, peste durere, dezamăgire şi suferinţă. – Tudor Arghezi

N-am nimic decât inima

N-am nimic decât inima:
Ţi-o dau.
Am un bordei în pădure, cu căprioare:
Te primesc în el.
Am un pat de frunze:
Te învelesc în el.
N-am bijuterii de purtat
Dar îţi dau toate stelele cerului, că sunt ale mele.
Te voi purta în Carul Mic prin pădure şi în Carul Mare prin toată lumea.
Mai am pentru tine, departe, departe… o salbă de luni.
Şi mai am ceva pentru tine: INIMA.
Ia-mi-o şi poart-o!

TudorArghezi Autograph.jpg

Cum a ajuns poetul Tudor Arghezi deţinut în lagărul de la Târgu Jiu.  Pamfletul care l-a trimis după gratii pe artist

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, născut la 21 mai 1880, București – decedat la 14 iulie 1967) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeșului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicație, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie și Geza. După o altă ipoteză, numele poate veni de la numele bonei (Ergézi Rozália) care de fapt ar fi adevărata mamă. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura română.

Moare la 14 iulie 1967 şi este ȋnmormantat ȋn grădina casei sale de la Mărţișor, iar ȋn epitaful alcătuit de poet este scris: Tudor Arghezi / născut la 21 mai 1880 in Bucureşti / cu origine pământească din Gorj / Stins şi ȋnhumat aici la Mărţişor.

Pentru activitatea sa remarcabilă în literatură primește prima oară în 1936, la egalitate cu George Bacovia și a doua oară în anul 1946, Premiul Național de Poezie. În anul 1955 a fost ales membru al Academiei Române, fiind distins cu numeroase titluri și premii, iar în anul 1965 primește Premiul Internațional Johann Gottfried von Herder.

Cu prilejul zilei sale de naștere, la 80 și la 85 de ani, a fost sărbătorit ca „poet național”. În 1965 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură. Nominalizarea a venit din partea filologului italian Angelo Monteverdi.

Vezi și poezia DE-O FI SĂ MORde Tudor Arghezi – publicată pe 6 ianuarie 2022;

Vezi și poezia Descântec – de Tudor Arghezi – publicată pe 6 decembrie 2021;

Vezi și poezia Niciodată toamna… – de Tudor Arghezi – publicată pe 24 noiembrie 2021;

Vezi și poezia Toamna – de Tudor Arghezi – publicată pe 11 noiembrie 2021;

Vezi și poezia RÂNDUIALA – de Tudor Arghezi – publicată pe 8 august 2021;

Vezi și poezia BOIERII – de Tudor Arghezi – publicată pe 5 august 2021;

Vezi și poezia Mi-e dor de tine – de Tudor Arghezi – publicată pe 25 iunie 2021;

Vezi și poezia Mâhniri de tânăr cărturar – de Tudor Arghezi – (re)publicată pe 21 mai 2021.

____________________________

Amintiri cu Tudor Arghezi

Nicu Alifantis – Inscripție pe un inel (versuri de Tudor Arghezi)

Tudor Arghezi – Testament

Tudor Gheorghe – Mănăstire (versuri de Tudor Arghezi)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.